Cartile mele de metrou

“Cititul in tren nu este precum cititul in confortul casei tale, unde te poti relaxa, iti poti intinde picioarele si poti fi singur. Unde nu poti fi deranjat si unde te poti opri din citit atunci cand vrei. cand citesti in tren exista intotdeauna diverse lucruri care iti distrag atentia: opriri in statii care, pentru moment, iti umplu mica lume din fata geamului, oameni care se urca in tren, furandu-ti portiuni din spatiul tau. Oameni care iti vorbesc. Si atunci alte povesti intervin in povestea pe care incerci sa o urmaresti. Povestea pe care o citesti intr-un tren este diferita de cea pe care o citesti cand esti acasa; este o poveste plina de intreruperi, de digresiuni.[…]
Povestea pe care o citesti intr-un metrou este un lucru fragil, delicat si desi esti cat se poate de atent la ea tot te mai poti pierde in hatisul altor povesti pe care trebuie sa le suporti.[…]
Cititul in tren nu se asemana cu cititul in parc, cand afara este insorit si poti sa stai pe o banca, sa-ti intinzi picioarele si sa uiti de toate grijile. Sau cand stai pe iarba si te poti intinde si relaxa (dupa ce te-ai uitat sa nu existe mizerii de caine, bineinteles). Poti sa stai intins pe o parte cu soarele stralucind atat de puternic pe paginile cartii, incat iti strici vederea citind (caci intotdeauna paginile sunt din hartie albita, stralucitoare, din import si nu din carton) – dar asta nu este chiar atat de bine. La un moment dat devine inconfortabil. Poti sta pe spate, tinand cartea precum un parasolar, si asta este in regula pana cand iti amortesc bratele. Atunci te opresti un timp si privesti la fetele care se plimba, cu topurile pe care le poarta acum si poate una dintre ele se va uita la tine.[…]
Cititul in parc nu este la fel de placut precum cititul acasa. De ce este nevoie sa citesti in parc, cand doar ducandu-te acolo gasesti deja evadarea pe care o doresti? Dar cititul in parc nu este pentru a evada, este mai mult o scuza pentru ca nu este placut sa stai acolo fara nicio ocupatie – in afara de privitul fetelor imbracate in acele topuri pe care toate le poarta acum. Dar in apartamentul tau, acolo era un loc bun pentru o lectura serioasa, unde Charles si Joanna inca nu se intorsesera ca sa te intrerupa si unde iti puteai face o ceasca de cafea si puteai sa te asezi pe jos cu spatele sprijinit de canapea. Pentru ca cititul iti face atat de bine si pentru ca exista toate acele carti pe care doresti sa le citesti daca ai avea si timpul necesar. Poate ca daca ai rationaliza cumva orele, daca ti-ai fixa un program zilnic atunci ai reusi.”

Muzica intr-o limba straina

Andrew Crumey

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s